pieces of mess

March 12, 2008, 11:48 PM

La fourmi est fatiguee

M-am bucurat ca ai sunat. Foarte mult. Nu prea stiam cum sa ma exprim. As vrea sa fiu mai relaxata... mais la distance... Mi se pare ca orice lucru ti l-as spune la telefon si-ar pierde din valoare. Nu vreau sa ne spunem lucruri care sa devina obisnuita. Sa zicem cuvinte care sa devina automatisme verbale. Vreau sa imi arati... sa simt. Sa stiu cand te gandesti si cand vrei sa ma mirosi... Si acum, aici, trebuie sa ma mirosi. Si simt ca am nevoie de un parfum nou, cu miros de ceai alb, discret si delicat... sa-l simt ca pe o baita bogata in spuma. Sa ma mirosi. Si iar sa ma mirosi. Doar atat.

Daca o sa mergem in bisericuta aia o sa fiu sotia ta. Dar tu nu o sa ma prezinti ca sotia ta ci o sa ma prezinti oricui si mereu ca iubita ta. Si dupa 10 ani o sa fiu tot iubita ta. Imi place cum suna iubita ta... Astea imi trec acum prin cap.

Mi se amesteca toate... dorinte de atingeri delicate si altele cu violuri insangerate. Unele dupa altele, in aceeasi zi, in zile diferite.

Sa fie zile in care sa ma lasi sa fiu fetita care sunt. Si zile in care sa scoti tot ce e mai pervers in mine, sa scoti femeia si curva. Sa le vrei pe rand. Sa nu ma transformi. Sa nu ma lasi sa fiu doar femeie. As vrea sa lasi si fetita. Sa ma simt fetita cateodata, in rochita feminina, usoara in vant, bleumarin cu bulinute albe, stransa sub sani, fara nimic pe dedesubt... si o pereche de sandale.

Cu tine imi vine sa fac orice. Mi-e frica de ce pot face. De cum nu ma mai pot controla. De cum ma impleticesc pe tine in vazul oamenilor fara sa imi pese (eu, domnisoara consultant...). E normal sa uiti de orice “obligatie”? Si ma bucur cand ma simt asa libera, neconstransa de nimic si neobligata cu nimic. Asa m-am simtit in ultimele zile. Si e bine. Asa as trai o viata.

Incerc sa imi fac patucul acum, ca sunt tare obosita. Mi-am asezat lucrusoarele in dulap si vreau somnic.